duminică, 23 ianuarie 2011

Clientul nostru, stapanul nostru

Sunt un om foarte suparat si pesimist. Am realizat ca nu sriu pe blog decat dupa ce ma enerveaza ceva sau cineva. Am cautat tot felul de motive, dar nics. Toate bune si frumoase. Incepe sa ma sperie chestia asta. Parca m-am dezobisnuit sa mearga totul atat de bine. Asta pana ieri cand am intrat la Cora Sun Plaza. Nesimtirea angajatilor de acolo este CRASA.

Episodul 1
Eu si prietena mea incercam sa intram la acelasi magazin Cora. Aud in spatele nostru pe cineva urland:
- ALO, ALO.
Ma intorc, asa de curiozitate, ca tot romanu'. Vad un paznic alergand disperat inspre noi.
- Unde mergeti?
- Aaaa, la cumparaturi? Vreti sa va dau lista?
- Nu. Buetinul.
WTH? La intrebarea DE CE? mi se raspunde ca asa e regula.


Episodul 2
Imi trebuia un calorifer pe ulei. Unde iti iei o chestie din asta? Normal ca intr-un magazin unde ar trebui sa gasesti de toate. Daca tot te duci sa iti iei o paine si doua tampoane... Buuuuuuuun. Dupa ce m-am holbat 10 minute ca mata-n calendar si am studiat toate modelele expuse prind si eu o tanti de pe raion si ii cer ajutorul. Doamne fereste, cum am indraznit sa fac asa ceva? Ea nici nu lucreaza pe raionul ala. A venit asa in vizita. Sa merg la informatii sa rog sa imi trimita pe cineva. Urmez instructiunile intocmai. Dupa alte 10 minute de asteptat persoana competenta vine un baiat. Il intreb:
- Caloriferul asta cat consuma pe ora?
- Stati sa intreb.
Pleaca. Se intoarce in 5 minute.
- Un kw.
-Aha. Si asta?
dupa ce se gandeste putin
- Tot atat?
Tre' sa precizez ca primul era de 1500w iar celalalt de 2500w. Cum Dumnezeu sa consume la fel. Ca el nu stie, ca e doar baiatul care muta marfa. Super.

Episodul 3.
Dupa ce mi-am luat caloriferul. L-am platit. L-am probat. Incerc sa ies din magazin cu chestia in brate si factura in dinti. La iesire un paznic. Stiu ca trebuie sa verifice deci ma indrept spre el si ma opresc la nici un metru. Se uita la mine foarte impunator asa si-mi zice:
-JOS!
Aici imi sare tandara.
- Cum adica jos? Ce sunt caine? De ce vorbiti asa cu mine?
Ca ce ca el trebuie sa imi verifice factura. Ca daca nu am inteles de la inceput. Daca tot am vazut ca vine spre mine de ce nu m-am oprit. Vorbea asa de parca trebuia sa arunc jos caloriferul si sa ma pun cu fata la perete si mainele ridicate, gata de perchezitie. Ii spun ca vreau sa vorbesc cu managerul. Ca ici ca pe dincolo. Cand l-am luat tare s-a cam fastacit. Ca el nu vorbeste urat cu mine.

In concluzie nu mai calc in CORA cat oi fi si oi trai. De fiecare data cand merg acolo ma simt ca intr-un stat politienesc. Nu mai spun ca daca stai 5 min ca sa te gandesti ce produs sa ei vine imediat cineva sa te verifice, in schimb daca le ceri ajutorul nu lucreaza pe raionul ala.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Salut. Nu sunt unul din pocaitii care comenteaza pe aici si nu am nimic cu tine dar... ma doare capul! Dupa atatia ani in Romania, poate ar fi cazul sa inveti si limba romana.... Mai recomand si un ceai pentru calmarea nervilor. O zi linistita :-)

Anonim spunea...

Simt o usoara exagerare in postul asta. Eu sunt client Cora si nu am avut niciodata probeleme acolo. Poate angajatii sunt nesimtiti, nu am avut placerea sa interactionez cu ei, dar ma indoiesc sincer ca ti-au cerut buletinul la intrare. In cazul acesta trebuia sa alertezi managerul de magazin si sa pleci. Nici politia nu poate sa te legitimeze fara motiv. Puteai chiar sa alertezi si OPC-ul. Solutii existau.

@anonim: =))

alt anonim? spunea...

Am fost cu o prietenă acum câțiva ani, și ne-au oprit să ne întrebe ce vârstă avem. Nu știu ce m-a apucat, dar mi s-a părut amuzant să trântesc 13 respectiv 14 (amândouă arătam mai tinerele deși aveam 19). Ne-au spus că nu au voie să lase copii de până-n paisprezece ani neînsoțiți în magazin. Nu le-am arătat buletinul, dar am spus că am carnet de conducere... Anyway, ideea nu era să-i arăți buletinul cu nume cu tot, ci faptul că ai așa ceva (ergo, peste 14 ani). Simte-te flatată? :P

radiowhisper.com spunea...

Buna Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta_whisper sau un e-mail, tot la asculta_whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

www.radiowhisper.com
Multumesc,
Cu stimă Vlad!