miercuri, 30 septembrie 2009

Cand Scufita Rosie era Lesbiana partea I

Undeva intr-un oras de provincie, intr-o tara gay-friendly locuia o fata, de fapt i-am putea spune femeie, pentru ca nu mai avea de mult 18 ani, ci putin trecut de 25. Toata lumea ii spunea Scufita Rosie, pentru ca ii placea sa poarte mereu o bandana rosie.
Intr-o zi Scufita Rosie se intorcea acasa de la serviciu, pentru ca era o femeie independenta, care nu avea nevoie de un barbat pentru a o intretine. A trecut pe la supermarket pentru ca sa faca cumparaturi. Dupa ce a facut cumparaturile si le-a verificat pe fiecare in parte dupa lista Scufita s-a grabit acasa la iubita ei Bunicuta. Desigur s-ar putea interpreta de aici ca iubita Scufitei era batrana, dar nu este adevarat. Bunicuta e o femeie coapta, care stie ce vrea de la viata, exact genul Scufitei. Asadar Scufita nu avea nici o problema cu varsta iubitei sale. Si daca cineva incerca sa comenteze le amintea imediat de Ellen Degeneres si Portia De Rossi.
Pentru ca era coada la casa de marcat si pentru ca intarziase deja destul de mult acasa, Scufita s-a hotarat sa o ia pe scurtatura prin parc. Nu i se parea deloc periculos, mai ales ca facuse ceva cursuri de karate.
Intre timp, pe o banca, pe undeva prin parc, Lupul se certa cu iubitul sau Vanatorul. Putem doar ghici motivul certei lor, dar nu merita sa ne complicam cu ghicitul, era oricum o chestie de baieti. La un moment dat Lupul, extrem de suparat, s-a ridicat de pe banca si a plecat. Vanatorul, foarte afectat de gestul Lupului, a inceput sa planga cu fata intre palme (da, si baietii plang cateodata).
Cum mergea Lupul suparat, pe o alee, o intalneste pe Scufita. Si cu toate ca Lupul stia ca este gay, dar fiind foarte suparat, din oricare-ar-fi-fost-motivul pe prietenul sau, a hotarat sa o agate pe Scufita Rosie.

(VA URMA)

vineri, 25 septembrie 2009

Iubirea, un fel de predestinare



De cateva ore imi spun ca ar trebui sa ma culc, dar nu ma ia somnul in nici un fel. Ma gandesc la cat de mica e lumea. Am fost colega de camera cu Ioana, cu care am ajuns sa fim cele mai bune prietene, doar pentru a afla de curand ca suntem rude indepartate. From all the people, from all the world...
Prietena mea doarme nestingherita in camera, eu ma framant la balcon si ma rog ca sa nu descopar intr-o zi ca suntem vre-un fel de rude. Ar fi prea de tot.
Eu cred intr-un fel de predestinare. Ca fiecare dintre noi urmeaza sa trecem prin anumite situatii, dar viitorul ramane, totusi, scris de noi. De exemplu puteam sa nu merg anul asta la Pride, dar a fost alegerea mea sa merg. As fi putut sa nu vorbesc cu fata de pe gard, dar a fost alegerea si placerea mea sa o fac. Apoi de ce sa nu o conduc si la gara sau sa ii dau ID-ul meu de mes? As fi putut sa ii dau un ID gresit. As fi putut sa nu stabilesc o a doua intalnire cu ea.
Acum cand stau si ma gandesc la cate lucruri as fi putut sa nu le fac, sa le pierd pur si simplu din vedere mi se face frica, pentru ca stiu ca as fi pierdut dragostea vietii mele.

miercuri, 23 septembrie 2009

O ceapa, un lesin, o lesbiana

Am picat la master. Asta e sunt un scenarist ratat. Aseara am baut vin cat a incaput in mine. As fi preferat o votka, dar in lipsa de altceva merge si vinul. Mi s-a facut rau. Am vomat. Am baut iar. Iar am vomat si tot asa.
Am vazut o ceapa rosie taiata pe jumatate, fascinant de frumoasa. M-am uitat la ea cateva minute. Inca mai am impresia ca e fascinanta, cine stie poate chiar e, cu toate ca ceilalti nu au fost deacord cu mine. Am jucat pocher si am castigat, fara sa inteleg o iota din ce inseamna sau cum se joaca acest joc.
Am injurat profesorii de la film, cu unul dintre ei la masa alaturata si am incercat sa conving o fata ca este lesbiana.

Astazi am mers la policlinica. S-a imbolnavit o prietena. Asteptand-o undeva vis-a-vis de policlinica m-am cocotat pe gard pentru a ii demonstra iubitei mele cat de grozava pot sa fiu. Am convins-o ca vrea si ea pe gard langa mine si iarasi nu am rezistat tentatiei de a fi barbata si am incercat-o s-o ajut sa urce pe gard. Ce a urmat nu era deloc planificat de mine.
1. I-am sucit piciorul. Nu stiu cum am reusit. Am facut decat sa trag de ea in sus si nu de picior.
2. Am cersit apa de la paznicul policlinicii, pentru ca iubitei mele i se facu-se rau si avea de gand sa lesine. Puteam sa chem si salvarea, dar sunt mai buna la cersit.
3. Am asteptat amandoua 2 ore asezate pe jos, sub gardul pe care am incercat sa ne cocotam mai devreme, cersind tigari de la trecatori. Nu ne-a dat nimeni, unii nici macar atentie.

Concluzie:
1. Prietena mea lesina dupa mine.
2. Ceapa este o leguma fascinanta.
3. Georgiana poate fi lez.

luni, 21 septembrie 2009

Love and other catastrophes

Aseara ne-am inchis in camera. Apoi ne-am certat. Nu mai stim sa comunicam. Am omorat un tantar si inca imi e frica sa nu se fi inteles gresit zgomotul de la plesnitura fatala. Nu, nu o bat. :) Dupa cateva ore de tipete, in soapta, (da se poate) si cateva lacrimi (ale mele), ne-am pupat si ne-am impacat.
Dimineata trezirea cu noaptea in cap, pe la 8 asa, ca trebuia sa ajung la examen. Nu ma intrebati ce prostii am scris nu am sa recunosc niciodata ca e lucrarea mea.

Acum la tigara de dupa examen incep sa revizuiesc lucrurile. Nu, nu de la examen, de aseara. Exista vre-o clinica care coase gura sau macar taie limba sau niste cursuri unde sa preda "Cum sa nu mai spui prostii"? Vreau sa ma inscriu sau sa ma programez. Ceva, orice. HELP

vineri, 4 septembrie 2009

How I became Reverend Green

Am intalnit-o intamplator, la Gay Pride. Nu am facut o prima impresie foarte buna. Asta e, trebuie sa mai lucrez la replicile de agatat.:) Ma bucucr totusi ca am facut o impresie pozitiva asupra familiei urbane :).

Inca de la inceput m-am gandit ca are ochii frumosi, cu toate ca nu imi doream sa vad ceva special in ea, dar e imposibil sa ignori lucrurile minunate ce se ascund in sufletul ei. Apoi am inceput sa observ alte chestii, zambetul sincer, ca de copil (si spun asta cu riscul de a da in pedofilie) are un zambet special pe care majoritatea dintre noi il pierdem la varsta frageda, de obicei cand invatam sa mintim. De fiecare data cand imi zambeste mie sau zambeste pur si simplu reinvie fluturasii din stomacul meu. Fluturasii pe care am crezut ca nu ii mai poate invia nimic. E sensibila si finuta, dar si cu o personalitate puternica, ca o lesbiana adevarata :). E plina de contraste, care o completeaza si o fac mai speciala, altfel decat oricine altcineva. E genul de fata pe care poti sa o vezi intr-un bar, inconjurata de prieteni, distrandu-se ca si cum maine ar veni sfarsitul lumii si niciodata nu ai presupune ca este aceeasi fata care citea o carte in parc si probabil ai trecut azi sau ieri pe langa ea. E genul de persoana care stie la care muzeu poti vedea cea mai noua expozitie din oras sau unde se tine cea mai tare petrecere. Si refuz sa ma mai intreb daca o merit sau nu, invat sa ma bucur de prezenta ei si sper sa nu ajung prea ordinara pentru ea.