luni, 24 mai 2010

Noi si parada

Am fost sambata la mars. Trist. Foarte trist. Nu pentru ca am fost putini gay. Stiu ca pentru multi e greu si uneori imposibil sa-si traiasca orientarea deschis. Din cauza parintilor, prietenilor (cu toate ca nu merita nimeni prietenie ta daca nu te accepta pentru ceea ce esti), jobului pe care l-ar putea pierde, etc, etc.
Mi-am retinut cu greu furia la vederea profesionalismlui jurnalistilor romani. Doua gorile si o pitzipoanca de la Ring ziarul cu foarte mult bun simt ce radia prin trimisii sai. Unul dintre gorile a vrut sa faca o poza unui travestit ce isi facea veacul prin zona. Acesta a refuzat si a sps nu multumesc cu un gest de fata mare si neprihanita. Asta l-a enervat la culme pe celalalt trimis al ziarului (gorila nr 2) care a sarit de pe banca sa ii dea vre-o doua domnitzei travestite. Domnisoara Pitzi l-a linistit repede, era prea multa politie. (Nici nu cred ca are rost sa comentez nesimtirea acestor trei)
Scena nr 2. Reporterita antenei 1 il tot punea pe cameraman sa bage capera peste un grup de travestiti. Acestea voiau lasati in pace. Incercand sa spuna ca sunt si alti oameni de filmat acolo, dar nu, noi nu eram interesanti. Prea normali pentru gustul presei romane.
E trist. E trist faptul ca facem o parada pe an, la care venim doar cativa, iar altii uneori ne eschivam, alteori avem motive serioase. E trist pentru ca aceste moteve sunt cat se poate de reale.
1. Mi-e frica sa nu primesc o piatra in cap inainte/in timpul/dupa mars
2. O sa ma vada parintii si ei nu stiu
3. Am sa imi pierd jobul pt ca seful meu e homofob si e criza, viata grea
4. Nu vreau sa ma casatoresc, de ce sa lupt pentru aceste drepturi

Sunt multe, multe motive pentru care nu mergem sau mergem la mars, dar fiecare dintre noi, cei care am mers si cei care am stat acasa avem un lucru in comun: frica de a fi gay in Romania.
As vrea sa pot sa schimb lumea. Sa schimb Romania. As vrea sa pot sa merg fara frica pe strada si sa o tin pe prietena mea de mana sa o sarut. As vrea ca fiecare dintre noi sa le poata spune celor de acasa, prietenilor, colegilor, angajatorilor ca sunt gay fata a exista consecinte negative. As vrea sa pot sa ma casatoresc intr-o zi cu femeia pe care o iubesc, iar tu cu barbatul pe care il iubesti. As vrea sa putem avea copii, iar acestea sa nu sufere din cauza homofobiei. As vrea sa dispara cuvente ca poponar, curist, fag, homalau, lezbo, cacanar si altele.
As vrea sa pot face aceste lucruri sa se intample. Din pacate o revolutie nu se face cu un singur om, doar incepe cu unul. Pacat ca avem atatea oameni care au inceput, si atat de putini care au vrut sa-i urmeze.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Am fost si eu la mars, mi-am invins din nou temerile. Sunt mandra pentru ca am participat si ma simt mai demna si stapana pe mine din aceasta cauza.
Am observat si eu pe youtube ce au filmat si transmis televiziunile, "mari oameni, mari caractere", ce mai! I-am urmarit si pe cei de la noua dreapta, care tuna si fulgera impotriva homosexualilor, dar cu lesbienele ar fi de acord!! Adica, vor sa spuna ca lesbianismul e mai putin periculos, pentru ca de fapt, femeia e mai putin importanta...cat sexism si cata ipocrizie!
Imi doresc si eu o tara in care sa ma pot tine de mana cu iubita mea si sa nu-mi fie frica...acesta este unul dintre motivele pentru care voi continua sa merg la mars!
Revolutia trebuie sa continue! :)
Alex

Anonim spunea...

Da merita sa-ti risti prietenia,jobul sau relatiile cu parintii daca o faci pentru tine.Din pacate de vede clar ca o facem pentru reusita unor activisti de meserie neprofesionisti care-si aroga orice chiar si un mars,pardon parada(pana si denumirea este deja stabilita dupa peferintele discretionare ale unor activisti)......si atunci daca totul este stabilit deja noi la ce sa mai participam?!Suna a control si deloc eterogen.Desi va place sa-i spuneti parada seamana cu un mars in toata regula.Cu atitudinea activistilor de meserie urmatoarele lor marsuri vor fi tot in familie asa cum au fost concepute din start in 2005.

Madalina-Claudia Murarescu spunea...

o la naiba, Ana. nu cu marsurile o sa schimbati ideea lumii. din contra. aia care se simti violati vizual o sa scoata din ei ce e mai rau. nu se mai poarta marsurile. ti-am mai zis, fa un film, da sa fie bun, si daca schimbi 10-20 de pareri in bine, e ceva. negrii, sau afro-americanii, sau cum li s-o zice tot cu hollywood-ul au facut treaba buna. evreii sunt batuti pe umar si toata lumea isi cere scuze de la ei pentru ca am vazut cu totii filme despre cum au suferit.
da vezi ca nu vreau nici sa ajungem ca americanii, ca aia sunt atat de politically correct ca zic "gingerbead person" in loc de "gingerbread man" ca sa nu lezeze feministele. si vezi ca daca iesi cu mine la o bere, stiu cateva bancuri despre gay. da sa nu ma faci homofoba, ca nu sunt.