Mi-ar placea sa ma trezesc maine intr-o lume noua. Intr-o lume in care imi pot tine prietena de mana fara sa imi fie frica de golanii care ar putea sa ma agreseze, doar pentru ca doua femei impreuna sunt HOT. In care oameni de aceeas religie cu mine sau una diferita sa nu imi spuna pe cine sa iubesc si daca am sa nu dreptul sa ma casatoresc. O lume in care pot sa fiu fericita fiind eu insumi, fara a trai vieti duble sau triple si fara a fi supusa la tot felul de procese de degay-zare. O lume in care daca spui parintilor sau prietenilor ca esti gay, lesbiana, bi sau transgender sa nu provoci o tragedie nationala.
Nu cer prea mult. Nu cer privilegii speciale inaccesibile persoanelor heterosexuale. Vreau ceea ce mi se cuvine ca om. Si indiferent de ce ar spune opozantii miscarii pentru drepturile persoanelor LGBT, eu ca si lesbiana, sunt intr-un fel, cetatean de mana a doua, un fel de rebut. Si vreau sa urlu sa ma fac auzita. Am una dintre putinele ocazii sa fac asta sambata 23 mai. Am sa merg la marsul diversitatii pentru a-mi cere drepturile pe care le-as fi avut in mod automat daca m-as fi nascut heterosexuala. Vreau sa cred ca marsul de sambata va aduce Romania mai aproape de lumea la care visez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu